Nicoleta DUMITRU, Andra BURUIANĂ, Eugenia PETROVA, Maria OLARU and Adina GHEMIGIAN

REZUMAT

Vitamina D este o vitamină liposolubilă şi un prehormon steroidian, sintetizată la nivelul dermului sub acţiunea razelor ultraviolete (UVB). Din punct de vedere endocrin prezintă un rol important în homeostazia
minerală. Pe lângă aceste efecte, în ultimii ani s-au descoperit o serie de acţiuni non-calciotropice ale vitaminei D: modularea autoimună, promovarea secreţiei şi acţiunii insulinei, dezvoltarea pulmonară, afect
antiproliferativ în diferite tipuri de cancer, implicaţii în patologia materno-fetală. Studiile au identificat asocierea deficitului de vitamină D în sarcină cu o serie de complicaţii materne (preeclampsie, vaginoză bacteriană, risc de diabet zaharat gestaţional (DZG), risc crescut de naştere prin cezariană) şi fetale (afectarea dezvoltării scheletului şi smalţului dentar, alterarea creşterii fetale). De asemenea, nou-născuţii mamelor cu deficit de vitamina D prezintă un risc crescut de tetanie hipocalcemică, cu sau fără convulsii şi o susceptibilitate crescută pentru afecţiuni respiratorii (astm, bronşiolită cu RSV).
Concluzii: Nu există un consens actual privind screening-ul de rutină al deficitului de vitamină D în sarcină şi nici asupra dozelor necesare suplimentării cu vitamină D la gravide. Totuşi, toate femeile gravide
trebuie să aibă o dietă echilibrată şi să primească vitamina D ca şi parte a vitaminelor prenatale. Scopul fiind creşterea disponibilităţii de calcidiol către făt şi nou-născut cu rezultate benefice asupra efectelor clasice ale vitaminei D şi posibil şi asupra celor non-calciotropice.

Cuvinte cheie: vitamină D, sarcină, preeclampsie

Full text | PDF