Viorel Ştefan PERIEANU, Mădălina PERIEANU, Mădălina MALIŢA, Mihai BURLIBAŞA, Radu COSTEA, Camelia IONESCU, Consuela GHIUŢĂ, Ileana IONESCU and Liliana BURLIBAŞA

REZUMAT

Obiective. Scopul acestui studiu este de a evalua gradul de cunoaştere şi aplicabilitate a măsurilor de dezinfecţie a amprentelor în rândul practicienilor.

Material şi metodă. Studiul s-a realizat pe un grup de 131 de persoane (medici dentişti şi studenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară). Cu ajutorul unui chestionar cu 9 întrebări s-au evaluat cunoştinţele privind riscul transmiterii agenţilor infecţioşi prin intermediul amprentelor, dar şi cunoaşterea metodelor de decontaminare şi importanţa acestora.

Rezultate. Majoritatea subiecţilor (93,89%) au cunoştinţe referitoare la prescripţiile clasice de igienă, asepsie şi antiseptice, cei mai tineri dintre participanţi beneficiind de o instruire adecvată în cadrul facultăţii. Majoritatea subiecţilor sunt conştienţi de posibilitatea transmiterii agenţilor infecţioşi din cabinet în laborator prin intermediul amprentelor şi totuşi doar 35,11% dintre respondenţi realizează decontaminarea amprentelor. Dintre cei ce realizează decontaminarea (46 de subiecţi), doar 25 respectă un protocol bine stabilit. Mulţi dintre respondenţi consideră riscul infecţios drept unul minor, considerând că manoperele de de contaminare îngreunează suplimentar procesul tehnologic.

Concluzii. Deşi este conştientizat riscul transmiterii agenţilor microbieni prin intermediul amprentelor, modelelor sau pieselor protetice, este considerat de marea majoritate ca fiind unul minor şi este tratat superficial de practicieni. Atât medicii, cât şi tehnicienii omit cel mai adesea etapa decontaminării, considerând că îngreunează suplimentar fluxul tehnologic.

Cuvinte cheie: decontaminare, agenţi infecţioşi, amprentă

Full text | PDF