A. GHEMIGIAN, I. POPESCU, E. PETROVA, N. DUMITRU and C. DUMITRACHE

REZUMAT

În ultimul secol speranţa de viaţă a crescut semnificativ şi se estimează că, în anul 2030, 21% din populaţia globului va avea >65 de ani. Malnutriţia vârstnicului este considerată la ora actuală o problemă la nivel global, care se adânceşte şi afectează şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic.

Cauzele malnutriţiei vârstnicului sunt multiple. Reducerea aportului alimentar se soldează cu scăderea aportului de kilocalorii, dar şi de nutrienţi. Consecinţele sunt severe la nivel individual (scăderea calităţii vieţii şi creşterea mortalităţii), dar sunt importante şi pentru comunitate (creşterea cheltuielilor prin servicii medicale).

Studiile au dovedit clar că nutriţia adecvată duce la scăderea perioadelor de spitalizare, a complicaţiilor şi chiar a mortalităţii. Vârstnicii trebuie să consume alimente bogate în nutrienţi şi sărace în calorii şi să evite alimentele cu „calorii goale“. În plus, ţinând cont de modificările specifice, pentru anumiţi nutrienţi este necesară suplimentarea prin comprimante sau alimente fortifiate.

De aceea este important screeningul sistematic al malnutriţiei în rândul populaţiei vârstnice, identificarea şi corectarea cauzelor nefiziologice reversibile. Cel mai frecvent utilizat instrument de screening este chestionarul Mini Nutritional Assessment. În prezentul articol sunt redate rezultatele acestui chestionar aplicat la un lot de 50 de persoane cu vârsta > 65 de ani.

Keywords: vârstnic, malnutriţie, scădere ponderală, nutrienţi

Full text | PDF