Octavian Dragoş PALADE, Alina OPREA, Miorita TOADER, Corneliu TOADER and Mircea DRAGHICI

REZUMAT

Amigdala, în condiţii normale, prin structura şi funcţiile sale, constituie o barieră ce împiedică pătruderea agenţilor patogeni în organism. În jurul criptelor amigdaliene, ţesuturile reacţionează formând o zonă de apărare mecanică ce este compusă din ţesut de granulaţie, vase sanguine de neoformaţie şi leucocite. O serie de procese de apărare imună iau naştere în această regiune, un rol important jucându-l Ig A serice şi secretorii. Infecţia de focar apare ca o particularitate a reacţiei germen-gazdă, generatoare de dezordini imunopatologice.

Cuvinte cheie: amigdală, manifestări clinice, infecţie de focar amigdalian

Full text | PDF

Corneliu TOADER, Miorita TOADER, Gabriela MITEA, Anca CONSTANTIN, Liviu NICULESCU, Mircea DRAGHICI and Dragos PALADE

REZUMAT

Infecţia de focar este o boală inflamatorie nesupurativă a ţesutului conjunctiv cu manifestări ale mai multor organe, cu caracter autolimitat, legată cronologic şi etiopatogenic de infecţia faringiană cu streptococ beta-hemolitic grup A.

Un rol important în apariţia şi persistenţa infecţiei de focar îl are imunitatea deficitară locală, ce este tradusă, printre altele, prin valori scăzute ale IgA serice şi secretorii prezente la nivelul mucoasei respiratorii superioare.

Patologia amigdaliană imunitară este la originea unor variate afecţiuni, în principal cardiace şi renale. Prezentăm câteva date despre conceptul de infecţie de focar amigdalian, cu speranţa că vom ajuta medicii la luarea unor decizii mai bune în a pune indicaţia de amigdalectomie.

Cuvinte cheie: focar amigdalian, infecţie

Full text | PDF

Dragos PALADE, Miorita TOADER, Corneliu TOADER, Alina OPREA and Mircea DRAGHICI

REZUMAT

Hipoacuzia reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu o incidenţă de aproximativ 1 la 1.000 de nounăscuţi. Cauzele care determină hipoacuzia sunt multiple, putând fi cauze genetice şi cauze non-genetice. Dintre hipoacuziile copilului, 50% sunt determinate de cauze genetice, o importanţă semnificativă acordându-se genei GJB2 (conexina 26) ce este responsabilă de mai mult de jumătate dintre cauzele de hipoacuzie determinate de factori genetici. Autorii expun o trecere în revistă a principalelor cauze genetice pentru hipoacuzia în populaţia pediatrică.

Cuvinte cheie: copil, hipoacuzie, cauze genetice

Full text | PDF

Corneliu TOADER, Miorita TOADER, Mircea DRAGHICI, Alina OPREA, Andreea SERBANICA, Daniela NEACSU and Iolanda Cristina VIVISENCO

REZUMAT

Cea mai veche suferinţă medicală, cefaleea, a fost menţionată de-a lungul timpurilor ca având cele mai diferite etiologii. Incidenţa foarte mare a cefaleei, precum şi faptul că orice persoană poate avea, indiferent de sex sau vârstă, un episod fiziologic sau patologic de cefalee, au contribuit la elaborarea unor cercetări clinice, paraclinice, de genetică moleculară, imunologie şi neuroimagerie. Toate aceste date cumulate au contribuit la posibilitatea diferenţierii multiplelor cauze etiologice implicate în producerea cefaleei şi la trecerea la etape de evaluare moderne.

Autorii şi-au propus să aducă în atenţia colegilor clasificarea internaţională a tulburărilor cefalalgice, folosită în practică atât de clinicieni, cât şi de cercetători. Dorim, de asemenea, să atragem atenţia colegilor să le explice propriilor pacienţi că cefaleea are foarte multe cauze şi să-i invite la un studiu pe internet al acestei clasificări.

Cuvinte cheie: cefalee, clasificare

Full text | PDF