Claudia Camelia BURCEA, Mădălina MALIŢA, Mădălina PERIEANU, Anca TEMELCEA, Ioana GRIGORESCU, Oana EFTENE, Viorel PERIEANU, Camelia IONESCU, Liliana BURLIBAŞA and Mihai BURLIBAŞA

REZUMAT

Obiective. Scopul prezentului studiu a fost reprezentat de identificarea problemelor aparatului locomotor la medicii de medicină dentară şi a cauzelor care au condus la apariţia acestora. S-au menţionat cele mai frecvent incriminate dintre acestea, în vederea elaborării unor proiecte globale, operaţionale şi unităţi diferenţiate de profilaxie şi tratament, focalizate pe tipul de afecţiune constatată.

Material şi metodă. În realizarea acestui studiu s-a utilizat un chestionar alcătuit din 14 întrebări, aplicat grupului de studiu format din 133 de subiecţi: studenţi, medici rezidenţi, medici specialişti şi medici primari.

Rezultate. Rezultatele chestionarului au fost centralizate într-o bază de date şi analizate statistic, folosind proceduri ale statisticii descriptive.

Discuţii. În urma analizei rezultatelor s-a constatat că majoritatea subiecţilor chestionaţi (69,92%) au avut probleme legate de creşterea şi dezvoltarea organismului. Deşi numărul celor afectaţi este mare, mulţi dintre aceştia (90,23%) nu au apelat la un kinetoterapeut pentru tratament de specialitate, dar, conştientizând gravitatea problemelor, au luat în calcul pentru viitor un program de kinetoterapie.

Concluzii. În urma acestui studiu se obţin concluzii preliminare ce ghidează un viitor studiu cu un grup de studiu mult mai extins, dar şi necesitatea unor cursuri de Noţiuni de kinetoterapie în programa Facultăţii de Medicină Dentară..

Cuvinte cheie: afecţiuni musculo-scheletale, kinetoterapie, sport, dentist

Full text | PDF

Viorel Ştefan PERIEANU, Mădălina PERIEANU, Mădălina MALIŢA, Mihai BURLIBAŞA, Radu COSTEA, Camelia IONESCU, Consuela GHIUŢĂ, Ileana IONESCU and Liliana BURLIBAŞA

REZUMAT

Obiective. Scopul acestui studiu este de a evalua gradul de cunoaştere şi aplicabilitate a măsurilor de dezinfecţie a amprentelor în rândul practicienilor.

Material şi metodă. Studiul s-a realizat pe un grup de 131 de persoane (medici dentişti şi studenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară). Cu ajutorul unui chestionar cu 9 întrebări s-au evaluat cunoştinţele privind riscul transmiterii agenţilor infecţioşi prin intermediul amprentelor, dar şi cunoaşterea metodelor de decontaminare şi importanţa acestora.

Rezultate. Majoritatea subiecţilor (93,89%) au cunoştinţe referitoare la prescripţiile clasice de igienă, asepsie şi antiseptice, cei mai tineri dintre participanţi beneficiind de o instruire adecvată în cadrul facultăţii. Majoritatea subiecţilor sunt conştienţi de posibilitatea transmiterii agenţilor infecţioşi din cabinet în laborator prin intermediul amprentelor şi totuşi doar 35,11% dintre respondenţi realizează decontaminarea amprentelor. Dintre cei ce realizează decontaminarea (46 de subiecţi), doar 25 respectă un protocol bine stabilit. Mulţi dintre respondenţi consideră riscul infecţios drept unul minor, considerând că manoperele de de contaminare îngreunează suplimentar procesul tehnologic.

Concluzii. Deşi este conştientizat riscul transmiterii agenţilor microbieni prin intermediul amprentelor, modelelor sau pieselor protetice, este considerat de marea majoritate ca fiind unul minor şi este tratat superficial de practicieni. Atât medicii, cât şi tehnicienii omit cel mai adesea etapa decontaminării, considerând că îngreunează suplimentar fluxul tehnologic.

Cuvinte cheie: decontaminare, agenţi infecţioşi, amprentă

Full text | PDF