Ioana Cristina GRINTESCU, Liliana MIREA, Tiberiu Paul NEAGU, Mircea BEURAN and Ioana Marina GRINTESCU

REZUMAT

Introducere. „Marii arși“ sunt pacienți critici cu arsuri întinse, de peste 20% din suprafața corporală, de gradul 2 sau 3, arsuri cu localizări la nivelul feței, gâtului, căilor aeriene superioare, arsuri asociate cu trauma. Una dintre modificările sistemice care apar precoce post-arsură și influențează prognosticul este cea a echilibrului fluido-coagulant. Coagulopatia posttraumatică este influențată în primul rând de
suprafața și gradul arsurii, dar există și o serie de factori sistemici, activați de traumă, care vor amplifica evoluția coagulopatiei: răspunsul inflamator sistemic, hipoperfuzia tisulară, acidoza. Se adaugă și factorii exogeni, care pot modifica evoluția marelui ars: resuscitarea volemică inițială excesivă, vârsta, genul, comorbiditățile pacientului.
Material și metodă. Autorii au realizat o analiză a tulburărilor de coagulare la o serie de cazuri de mari arși, internați în anul 2015 în Clinica de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență București. Studiul prospectiv observațional a inclus 11 pacienți, internați simultan. Studiul a fost aprobat de comisia de etică internă și s-a obținut consimțământul pentru prelucrarea anomimă a datelor clinice și paraclinice. S-au analizat datele demografice ale pacienților, severitatea arsurii, scorul Injury Severity Score (ISS), evoluția tabloului hemostatic, prin analiza completă a hemoleucogramei, a parametrilor clasici de coagulare, a testelor trombelastometriei rotaționale (ROTEM).
Rezultate. Mediana vârstelor pacienților a fost de 36,00±7,89 ani, cu vârste cuprinse între 21-45 ani. Raportul bărbați: femei a fost de 7:4. Suprafața corporală arsă estimată a variat între 20 și 70%, cu o valoare
mediană de 42,5%±12,03% (au fost cuantificate numai arsurile de gradul 2 și 3). Scorul ISS calculat la internare a fost cuprins între 17 și 61 de puncte (din maxim 75 puncte), cu o valoare mediană de 45 puncte±15,18 puncte. Lotul a fost împărțit în două grupuri, în funcție de prezența sau nu a criteriilor de coagulopatie posttraumatică, respectiv modificarea persistentă a parametrilor coagulării, fie clasici, fie trombelastometrici, în ciuda terapiei de substituție sanguină. S-au analizat principalii parametrii care definesc coagulopatia posttraumatică și impactul acestora asupra terapiei de substituție sanguină, precum și asupra mortalității.
Concluzii. Apariția tulburărilor de coagulare la „marii arși“ este multifactorială, însă indiferent de cauza predominantă, agravează prognosticul acestora, crește necesarul de transfuzie cu sânge și produși de substituție sanguina și mai ales crește riscul de deces. Optimizarea metodelor de diagnostic ale coagulopatiei posttraumatice poate oferi date importante în ceea ce privește incidența și severitatea acesteia, cu posibilitatea de a interveni terapeutic cât mai repede și mai țintit pe nevoile pacientului.

Cuvinte cheie: mare ars, coagulopatie, prognostic

Full text | PDF