SELECT ISSUE

Revista Practica Medicala, Vol. X, Nr. 1 (38), 2015
ISSN 1842-8258  |  e-ISSN 2069-6108
ISSN-L 1842-8258

Indexed in / abstracted by

Thomson Reuters Embase
Scopus Cross-ref
Index Copernicus
Ulrichs Ebsco Host
Medline - Ebsco PubMed

HIGHLIGHTS

Publicarea de articole stiintifice

Stimati cititori, va reamintim ca autorii primi ai articolelor stiintifice pot acumula 80 de credite EMC in urma publicarii. Daca un articol are mai multi autori, cele 80 de credite [...]

Premiul Societatii pentru autori

Incepand cu 2016, Societatea Academica de Medicina a Familiei ofera Premiul Societatii - pentru autorii celor mai bune articole stiintifice publicate [...]

Plagiatul – in actualitate

Tema plagiatului este tot mai mult discutata in ultima vreme. Aparitia unor programe performante de cautare si identificare a similitudinilor intre texte [...]

Indicatori de prognostic în sepsis. Utilizarea modelului PIRO de descriere a sepsisului

, and

REZUMAT

Introducere. PIRO este un model creat pe baza predispoziţiei şi comorbidităţilor preexistente, a naturii şi amplorii infecţiei, a caracteristicilor răspunsului gazdei şi a disfuncţiilor de organ rezultate. Obiectivul studiului a constat în studierea diverşilor factori clinici cu impact asupra prognosticului la pacienţii septici din terapie intensivă.

Material şi metodă. Studiul a fost retrospectiv, pe o perioadă de 2 ani, incluzând pacienţii diagnosticaţi cu sepsis/sepsis sever/şoc septic în primele 24 de ore ale admisiei în terapie intensivă. Au fost studiate variabile clinice cu scopul includerii lor în componentele modelului PIRO.

Rezultate. Au fost incluşi în studiu 152 de pacienţi (51,9% bărbaţi, vârstă medie 69,9 ani, mortalitatea de 77,6%). Vârsta medie a pacienţilor de sex masculin care au supravieţuit a fost semnificativ mai mică (p = 0,002) decât a celor care au decedat: 61 faţă de 71 de ani. Indexul de comorbiditate Charlson a fost semnificativ mai mare pentru pacienţii decedaţi (p = 0,043). Mortalitatea cazurilor cu infecţii nosocomiale a fost mai ridicată comparativ cu cea din infecţiile comunitare. La pacienţii cu infecţie localizată, incidenţa decesului a fost mai mică (72% faţă de 87% pentru infecţia generalizată), diferenţa fiind semnificativă statistic (p = 0,044), OR = 0,385, (CI = 0,161-0,923). Mortalitatea a fost mult mai ridicată la cazurile de sepsis pulmonar şi abdominal (78,1%, respectiv 73,9%), comparativ cu sepsisul urinar: 55,5%. Mortalitatea în cazurile cu germeni Gram negativi a fost mai ridicată faţă de cele germeni Gram pozitivi (80% faţă de 76,9%), cu valoare maximă în cazul asocierii germenilor Gram negativi cu fungi (83,3%). Incidenţa decesului a crescut semnificativ cu numărul de disfuncţii de organ (p < 0,001) şi s-a asociat negativ cu valoarea lactatului la 48 de ore (p = 0,044). Indicele de hipoxemie < 100 s-a corelat pozitiv cu rata decesului, iar valoarea indicelui de hipoxemie > 250 măsurată la 72 de ore s-a corelat cu supravieţuirea.

Concluzii. Indexul de comorbiditate Charlson constituie un bun indicator al riscului de deces ataşat componentei P, pentru componenta I extensia infecţiei s-a dovedit factorul cu valoare prognostică, iar numărul de organe cu disfuncţie la admisia în terapie intensivă, precum şi valoarea lactatului la 48 de ore pot fi indicatori de prognostic aparţinând componentei O în construirea modelului PIRO de stadializare a pacienţilor septici.

Cuvinte cheie: sepsis, PIRO, Charlson Comorbidity Index, prognostic

Full text | PDF

Leave a Reply